Atractii Turistice
Trasee şi obiective turistice
Tipuri şi forme de turism practicabile pe teritoriul Podişul Târnavelor sunt:
1. Turismul staţionar – presupune o durată medie a sejurului mai ridicată (minimum trei zile).
2. Turismul itinerant sau de tranzit – presupune deplasări cu scop recreativ, dar cu o durată de maximum două nopţi a sejurului.
3. Turism piscicol – în zona lacului din Iernut .
4. Turismul cultural – valorifică fondul cultural-istoric şi cel etno folcloric. Prin intermediul turismului cultural sunt valorificate în primul rând edificiile laice şi religioase concentrate în cadrul localităţilor rurale (detaşându-se satele care posedă edificii religioase din piatră, cărămidă sau lemn aparţinând populaţiei româneşti şi maghiare, satele care găzduiesc edifii laice de tip cetate, castel sau conac, pretabile integrării în circuite turistice tematice funcţionale, în condiţiile restaurării lor şi a drumurilor de acces spre şi dinspre acestea), tradiţiile, obiceiurile, portul, muzica, dansul, ocupaţiile, instalaţiile şi meşteşugurile tradiţionale, arhitectură populară.
Turismul cultural staţionar are de cele mai multe ori, ca şi factor motivaţional declanşator şi evenimentele culturale organizate şi găzuite în Podişul Târnavelor, păstrate îndeosebi sub forma festivalurilor folclorice ale cântecului şi jocului, a portului şi obiceiurilor, care reuşescsă polarizeze un număr din ce în ce mai important de turişti
Principalele atracţii turistice ale teritoriului Podişul Târnavelor sunt
Adămus
- dinţi de mamut din Pleistocen,
- cetate ţărăneascăsec.16,
- Biserica unitariană 1518
- sat Herepea – Bisericasec. 13-14
Bahnea
- sat Cund – Bisericasec.14-15
- sat Gogan
- cetatea regală 1347,
- Biserica-salasec.13-18
- Biserica reformata 1501 cu tavan casetat (dus la Budapesta),
- sat Lepindea – Podişul Târnavelor/raul Idici – Biserica „Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1796
- raul Cund la confluenta cu raul Idici – Biserica sec.14
Băgaciu
Biserica evanghelică din satul Băgaciu a fost construită cu piatră adusă cu carul din munţii Cibinului. Ea a fost prima oară atestată într-un document din 1389, dar actuala biserică, sală în stilul goticului matur, cea pentru care a fost cărată piatra de la o asemenea distanţă, a fost construită câteva decenii mai târziu, la începutulsecolului al XV-lea, înainte de anul 1421. Biserica păstrează un valoros altar poliptic cu sculpturi (1518),strane executate de Johannes Reychmuth (1533) si fragmente de picturi murale (sec.XV-XVI). Fortificaţia ovală din jurul bisericii avea ziduri de apărare înalte de 8 metri, cu drumuri de strajă din lemn, astăzi dispărute si a fost dublată în nord si în est de o curtină suplimentară.
- Casa Johannschuller a fost construită în anul 1773, înstil gotic, însatul Băgaciu, Judeţul Mures si se găseste pe str. Mare nr. 181. Este declarată monument istoric.În anul 2004 a fost cumpărată des.C.IMPEX ROM-ELENsRL, proprietari Familia CRISTEA, cu scopul de a o transforma într-un mic muzeu si pensiune.
- Biserica evanghelică dinsatul Deleni. În prezent se mai păstrează clopotniţa de lemn (1699) şi un potir vechi de 400 ani. În sec. XVI a fost refăcută cetatea săsească din Băgaciu, puternic fortificată în jurul bisericii, ridicată însecolul XIV-XVse pot admira şi azi: turnul masiv, portalele cu ancadramente gotice, altarul cu sculpturi din 1518,stranele executate de J. Reychmuth în 1533, fragmentele de pictură din secolul XV-XVI
Bichis
-sat Ozd – castelul Pekry Lőrincz
Construit înstil gotic francez în anul 1682 şi refăcut în anul 1732
Cuci
- comuna Cuci – Bisericasec.15 cu turn din 1835, Biserica din lemn „Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1835, Biserica 1992
- sat Petrilaca – Podişul Târnavelor/raul Petrilaca – Biserica reformata 1782
Castelul Degenfeld – sec 19
Însecolele 16 – 17 Pekri Lörincz , faimosul conducător curuţ, avea un castel strălucitor în sat, ale cărui rămăşiţe le-a folosit familia baronului Schomburg Degenfeld pentru înălţarea noului edificiu. Mult mai târziu, Lajos Degenfeld a renovat întregul edificiu înstil clasic, stil care s-a păstrat până în zilele noastre. Clădirea, deşi nu impresionează deloc prin măreţie, era considerată în vremurile ei de glorie o adevărată capodoperă de frumuseţe şi bun gust. Un turn impresionant din cărămidă asigura alimentarea cu apă a întregului conac. Acesta era considerat în perioada respectivă o adevărată minune inginerască, cum în puţine locuri ale Europei se putea întâlni. În jurul edificiului se întindea un imens parc dendrologic, despre a cărui frumuseţe s-a dus vestea până peste hotare. Câţiva din arborii seculari din acele vremuri mai pot fi admiraţi şi astăzi. Cel mai impresionant arbore este un salcâm japonez despre care se spune că a fost plantat chiar de către baronul Schomburg Degenfeld
Frumuseţea parcului era completată de o splendidă grădină ornamentală ale cărei flori erau asigurate de două sere se spune că în aceste sere se găseau unele din cele mai rare şi mai exotice plante care pot exista şi că acestea erau îngrijite de către cei mai vestiţi grădinari ai Transilvaniei.
Castelul era aranjat după un plan simetric, cu cele două clădiri laterale vopsite în alb şi spaţii boltite cu oglinzi. Cele patru saloane, camerele de oaspeţi şi sufrageria erau amenajate cu mobilă antică adusă special tocmai din Austria. Din ansamblul clădirilor gospodăreşti, grajdul cailor de paradă era considerat podoaba curţii. Bătrânii povestesc că baronul Degenfeld era mare iubitor de cai şi că pentru el aceştia erau aproape ca nişte membri ai familiei. Tocmai de aceea se spune că era mare chin să fii îngrijitor de cai la castel. Animalele trebuiau hrănite şi ţesălate cu mare grijă pentru că boierul era tot timpul cu ochii pe ele.
Tot pe fostul domeniu nobiliar, între şosea şi castel, se află astăzi cripta familiei Degenfeld, o construcţie valoroasă cu uşă şi ferestre sculptate înstil gotic
Ganesti
– sat sub Padure – râul Sărata – Biserica din lemn „Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1750
Este un edificiu de un tip rar întâlnit în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului si naosului, absida estică semicirculară si decrosată.
Biserica din lemn „Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1780
Mica
- sat Abus – Castel instil barocsec.17 al principelui Apor,
- Biserica din lemn „Sf. Arh. Mihailsi Gavriil”sec.18, casa din 1820
- Conacul Mica, construit însecolul al XVIII-lea, adăposteşte în prezent Primăria comunei.
- sat Deaj – Podişul Târnavelor/raul Tarnava Mica la confluenta cu raul Botos –Biserica unitariana 1834, casa taraneasca din 1796
Sânpaul
- comuna Sânpaul – Biserica romano-catolică sec.14,
- obiectivul memorial – Parcela Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasat în cimitirul vechi din localitate si are o suprafaţă de 110 mp. În această parcelă sunt înhumaţi 31 de eroi români
Ogra
- Castelul Haller
Constructia castelului a inceput in anul 1610, in 1704 a fost ocupat de curuti,iar in 1760 familia Haller l-a reconstruit.
Suplac – Biserica unitariana 1699
Iernut
- Biserica Ortodoxă din Cipău;
- Biserica Reformată din Cipău;
- Biserica Baptistă din Deag;
- Biserica Ortodoxă „Buna Vestire” din Deag, biserică din lemn, construită în sec. al XVII-lea;
- Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli”din Deag, construită în anul 1765 din lemn;
- Biserica Baptistă din Iernut;
- Biserica Reformată din Iernut, construită în 1486;
- Biserica ortodoxă din Sălcud;
- Biserica Ortodoxă din Lechinţa
Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”
Ferestre din partea superioară a turnurilor precum şi cele de pe tamburul cupolei sunt grupate câte trei şi despărţite prin colonete cu capiteluri ionice. La nivelul faţadelor laterale se întâlneşte o altă tipologie de aranjare a ferestrei în ansamblul arhitecturii. Cele trei ferestre, cea din mijloc fiind mai înaltă, sunt încadrate într-o arcadă semicirculară oarbă, Biserica ortodoxă din Iernut a fost construită între anii 1928-1930 în stil neobizantin. Planul adoptat de către inginerul Koloman Petrovici din Tîrgu-Mureş este cel în cruce greacă, cu o cupolă centrală de mari dimensiuni, aşezată pe o bază hexagonală, şi două turnuri care flanchează intrarea. Edificiul impozant are pe trei dintre laturile sale frontoane triunghiulare, cel de pe faţada principală fiind mai bine evidenţiat prin cornişa puternică care îl delimitează. Unele elemente arhitecturale de factură românească se întâlnesc în cazul portalului principal. Acesta are o deschidere semicirculară şi două coloane adosate,scurte şi groase,surmontate de capiteluri corintice.
Biserica Romano-catolică din Iernut
Biserica Romano-Catolică din Iernut a fost construită între anii 1896 şi 1898 de către statusul Catolic de la Alba Iulia. Edificiul amplu şi impunător, cu două turnuri masive pe faţada principală, se încadrează din punct de vedere arhitectural stilului neo-romanic. Are un plan bazilical cu trei nave, un transept clar delimitat şi corul terminat cu o absidă semicirculară. Plastica faţadei este marcată de modul de organizare al ferestrelor. Fiecărui etaj al turnului îi corespunde un alt număr de ferestre, raportul dintre goluri şi plinuri schimbându-se pe măsura ascensiunii. Acest gen desoluţie plastică este favorabilă structurilor arhitecturale masive şi in acelaşi timp cu amplă dezvoltare pe orizontală. Deschiderile semicirculare, atât în cazul portalului intrării, cât şi în cazul ferestrelor, fie ele poziţionate singular, geminate sau grupate câte trei, respectă din punct de vedere formal şi cu simplificările de rigoare, structurile specifice arhitecturii romanice.
Un alt element decorativ este fereastra oarbă de formă circulară prezentă pe faţada principală la primul nivel, reluată la nivelul frontonului triunghiular dar şi în partea superioară a turnurilor, imediat sub cornişa acoperişului.
Castelul „Kornis – Rákoczi – Bethlen construit în anul 1545, instilul Renasteriisi modificat modificat in 1650 – 1660 sub controlul arhitectului venetian Agostino Serena. In incinta castelului functioneaza in prezent Liceul agricol.
Castelul si mosia de pe teritoriul Iernutului au apartinut pe rând mai multor familii nobiliare. In anul 1707 aici a poposit Gheorghe Rákóczi al II-lea in drumul sau spre Târgu-Mures, unde urma sa fie incoronat ca principe al Transilvaniei.
Monumentul Eroilor de la Oarba de Mures
Batalia de la Oarba de Mures din septembrie 1944 a dus la moartea a aproape 11.000 de ostasi romani.
Pentru cinstirea lor s-a construit in 1950 un impresionant monument pe terasa Muresului, la care in fiecare an in ziua de 9 mai se aduc omagii celor cazuti pentru eliberarea patriei de sub ocupatia fascista
Biserica reformată edificată înstil gotic între 1486-1593. În cimitirul bisericiise găsesc vechi pietre funerare iar turnul ei a fost ridicat în 1909.
Domeniul cultural artistic
Băgaciu
O companie din Danemarca a investit un milion de euro pentru aducerea turiştilor danezi într-o comună mureşeană. Acum la Băgaciu vin mai mulţi danezi decât pe litoralul românesc.
Toată povestea a început acum mai bine de şase ani, când Torben Schreiber, consulul onorific al României în Danemarca, a aflat de mica localitate de la una din angajatele sale.
Convins de insistenţa femeii, a decis să vină la Băgaciu, unde a fost întâmpinat cumse cuvine de localnici. Schreiber a cumpărat o casă, cu 5.000 de euro, pe care a făcut-o cadou soţiei. A fost prima dintr-un întreg complex turistic, format din 45 de apartamente, toate amenajate în case ţărăneşti, recondiţionate, în acest moment investiţia ridicându-se la un milion de euro Schreiber a ales să nu construiască hoteluri de lux, pentru a nu altera imaginea de rustic, da rspaţiile de locuit sunt dotate la ultimele standarde, pentru că „danezilor le placesă vadă oamenii cum merg în fundul curţii, dar ei nu ar face acelaşi lucru”. Mulţumiţi de condiţiile oferite în fiecare an tot mai mulţi danezi au pus piciorul în Băgaciu. Pentru ei există chiar o cursă specială, din Billund şi Copenhaga până la Târgu-Mureş, iar anual vin la Băgaciu în jur de 1.500 de danezi
”Danezii nu au mai văzut acest stil de viaţă de 75 de ani. Ce discuţi după ce ai fost pe o plajă şi într-un hotel de cincistele ? Nimic. Când te întorci de la Băgaciu, ai ce povesti”, a rezumat Schreiber motivul atracţiei româneşti. Turiştii danezi sunt ca o umbră care urmăresc localnicii peste tot, de la păşune sau câmp, la locul de colectare a laptelui. Ţăranii s-au obişnuit cu ei şi îi invită în casă, la un pahar cu ţuică.
Iernut
În cadrul Casei de Cultură îşi desfăşoară activitatea:
- Ansamblul Artistic „Iernuteana”si Formatia de dansuri populare maghiare Hekas;
- Biblioteca orasului cu peste 25.000 de volume;
- Clubul copiilor – diverse actiuni cultural-artistice.
In fiecare an se organizeaza Zilele orasului Iernut la care se organizeaza simpozioane, expozitii ale sculptorului Ioan Vlasiu. Exista si un cenaclu: „Club Dialog XXI”.
În acest oraş a fost confecţionată şi instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.
Asadar, se observă faptul că regiunea Podişul Târnavelor dispune de un climat cultural specific, determinat pe de o parte de valorile culturale acumulate de-a lungul istoriei, iar pe de altă parte de caracterul compozit al populaţiei, acesta din urmă fiind un important generator de diversitate culturală.
Peisajul natural oferă posibilităţi excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul mediului rural, experimentarea unor activităţi inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane. Recreerea în zonele rurale ar putea fi obţinută prin desfăşurarea activităţilor sportive, plimbări în aer liber, odihnă, vizionarea de spectacole cu caracter tradiţional, participarea la sărbătorile locale bazându-se pe folosirea resurselor din zonele rurale şi contribuind la adoptarea unui mod de viaţă activ şi sănătos.
Din păcate însă obiectivele turistice ,sărbătorile locale, tradiţiile nu sunt valorificate, zona nedispunând de o strategie proprie de promovare turistică. Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase asezăminte culturale, obiective de patrimoniu se află într-o stare continuă de degradare.
Turismul rural şi agro-turismul (specific legate de activităţile din fermă)sunt activităţi generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilităţi de dezvoltare aspaţiului rural, datorită peisajelor unice, ariilo rsemi-naturale vaste, ospitalităţii înăscute a locuitorilor din mediul rural. Conservarea tradiţiilor, culturii, aspecialităţilor culinare şi a băuturilor precum şi diversitatea resurselor turistice rurale oferă potenţial pentru dezvoltarea acestui sector.
Din păcate însă turismul rural nu este dezvoltat astfel încât să întâmpine cerinţele pieţei atât la nivel naţional cât şi internaţional, în mod deosebit, existenţa infrastructurii de turism nu răspunde cerinţelor turiştilor în ceea ce priveşte structurile de cazare cât şi cele recreaţionale, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere. Produsele alimentare tradiţionale, produsele ecologice nu sunt cunoscute, nu sunt valorificate corespunzător – turistii nu pot astfel cunoaste oferta gastronomică locală.
Infrastructura de acces la obiectivele turistice este deficitară – căile de acces necesită amenajare/reabilitare, nu există puncte de informare turistică, nu există brosuri, pliante de prezentare a potenţialului acestei zone. Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare şi inovare pentru turismul românesc, precum şi de creare de servicii turistice moderne şi competitive. Sectorul este afectat de lipsa organizării, promovării şi diseminării informaţiilor din cadrul unor centre turistice.
Există foarte puţine metode de măsurare a succesului şi rentabilităţii investiţiilor în turism, din cauza naturii semi-informale a activităţilor, a promovării şi marketinguli slab organizate mai ales la nivel judeţean şi local, ceea ce face dificil ca întreprinzătorii/operatorii să ajungă pe piaţă ş isă-şi dezvolte afacerile corespunzător. Totuşi, cu un marketing adecvat şi alte tipuri de sprijin coordonat, produsele unicat ale turismului din Podişul Târnavelor vor avea un potenţial important, datorită diversităţii şi atractivităţii lor.
Va fi absolut necesar însă ca finanţările acordate pentru dezvoltarea turismului rural să aibă în vedere faptul ca acesta să fie orientat spre auto-conservare astfel încât dezvoltarea acestuia să nu aibă un impact negativ asupra mediului. Tocmai din acest motiv,sprijinul financiar va trebuisă vizeze prioritar respectarea şi promovarea principiilor de dezvoltare durabilă. În acest context, extinderea ariei ofertei specifice ,stimularea zonelor cu potenţial turistic ridicat va fi atent monitorizată, în timp ce, vor fi respectate în mod obligatoriu, măsurile de protejare a mediului.