Cultura
Patrimoniu arhitectural şi cultural
Judeţul Mureş, ca unitate administrativă modernă, a fost format pe parcursul perioadei 1876-1968, trecând prin mai multe etape istorice. Aspectul cel mai important în perspectiva geografiei istorice este faptul că localităţile de pe teritoriul judeţului au aparţinut, din primelesecole ale mileniului al doilea până-n 1876, mai multor instituţii administrative de tip feudal, mai multsau mai puţin diferite din punct de vedere natural, economic, politic-administrativ şi cultural. Aceste diferenţe explică trăsăturile economice, etnice,sociale şi culturalespecifice şi evoluţia istorică diferită a unor zone respectiv localităţi. Astfel judeţul cuprinde totalitatea localităţilor din fostulscaunsecuiesc Mureş (în centrul şi estul judeţului), câtevasate dinscaunulsecuiesc Odorhei (în est, pe malulstâng al Târnavei Mici), mare parte din comitatele medievale Târnava (însud-vest) şi Turda (în vest şi nord), câteva localităţi din comitatele Alba Inferior, Albasuperior (însud), Cluj (în nordvest), iar însud-est cea mai mare parte a fostuluiscaunsăsescsighişoara. Astfel judeţul, deşi coerent din punct de vedere geografic şi economic, este un „colaj cultural”.
Patrimoniul cultural al regiunii cuprinde numeroase obiective declarate monumente istorice, reprezentândsituri arheologice, cetăţi şi fortificaţii, castele, biserici, etc.
Trebuie menţionat faptul că, în zona Podişul Târnavelorse regăsesc
Influenţesăsesti în arhitectură, mobilier, organizareaspaţială asatului, limbaj,
obiceiuri. Prezenţa populaţieisăsesti a contribuit la conturarea unuispecificsi în arhitectura populară, fondul vechi al acesteia fiind format din construcţii de lemn cu acoperis învelit cu paie.
Insec. al XVIII leasi al XIX-lea, populaţiasăsească a trecut la construcţiile de caramidă, înlocuind învelitorile din paie cu ţigla, ceea ce a influenţat întreaga arhitectură a zonei.
Popularea teritoriului, continuitatea vieţii omeneşti în aria regiunii Podişul Târnavelorsunt atestate de cercetările şi descoperirile arheologice (urmele de locuinţe, necropolele) indică prezenţa diferitelor culturi, încă din vremuristrăvechi. În arhiva istorică „Repertoriul arheologic al României” de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din Bucuresti –se regăsesc următoarele localităţi introduse de către Institutul Naţional al Monumentelor Istorice pe lista monumentelor istorice